EXAMEN DREPT CONSTITUTIONAL. PARTEA A III A

41. STRUCTURA SI MANDATUL PARLAMENTULUI ROMANIEI

Parlamentul actual al României are o structură bicamerală, el este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat. Potrivit legii electorale se foloseşte sistemul reprezentării proporţionale cu listă. Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte potrivit normei de reprezentare, determinată de Legea electorală în raport cu populaţia ţării. Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Această prevedere are în vedere atât perioada cât şi împuternicirea celor două Camere de a exercita puterea. Durata mandatului mai poartă denumirea şi de legislatură. Mandatul Parlamentului în această perioadă este permanent, el nu încetează să-şi exercite competenţele constituţionale; chiar în perioada vacanţelor parlamentare Parlamentul continuă să-şi exercite anumite activităţi, prin organele sale interne, în condiţiile prevăzute de lege.

EXAMEN DREPT CONSTITUTIONAL. PARTEA A II A

21. FUNCTIILE PARTIDELOR POLITICE. ENUMERARE SI CARACTERIZARE

1. Organizarea luptei pentru cucerirea puterii si mentinerea ei, intr-o forma eficienta si transparenta. Această funcţie presupune o serie de activităţi concrete: numirea candidaţilor, campania electorală, alegerile, stabilirea, în funcţii a funcţionarilor publici etc.

2. Partidele politice, in calitate de institutii cu o organizare stabila, recunoscuta juridic, intermediaza participarea cetatenilor la elaborarea si infaptuirea politicii la nivel national si local. Această participare este mai evidentă în cazul partidelor reprezentate în organele alese.

3. Partidele orienteaza si structureaza opiniile cetatenilor pe baza doctrinelor, a programelor, a dezbaterilor pe care le initiaza, contribuind la formarea vointei politice.

4. Partidele reprezinta o parghie importanta de control a organelor puterii. Fie ca sunt partide de guvernamant sau nu, fie ca fac parte din majoritate sau opozitie, ele sunt cadrul legitim de dezbatere critica, de sensibilizare a opiniei publice cu privire la responsabilitatea politica a guvernantilor.

5. Partidele realizeaza o functie integratoare intre grupuri foarte variate de interese si opinii.

EXAMEN DREPT CONSTITUTIONAL. PARTEA I

1. DEFINITI NOTIUNEA DE DREPTURI SI LIBERTATI FUNDAMENTALE SI EXPLICATI IN CE CONSTA NATURA JURIDICA A ACESTORA:

Drepturile fundamentale reprezinta acele drepturi esentiale pentru viata, libertatea si personalitatea omului, precum si acele drepturi care reprezinta conditiile sale indispensabile de existent si afirmare pe plan economic, social, cultural si politic. Sunt stabilite si garantate de constitutia fiecarui stat sau de alte acte constitutionale. Aceste drepturi au caracter fundamental datorita importantei lor sociale si politice. Ele au o valoare superioara intrucat determina statutul politico-juridic al persoanei. Drepturile fundamentale beneficiaza de atributul suprematiei constitutiei. Din punctul de vedere al naturii lor juridice, drepturile fundamentale fac parte, pe de-o parte, din dreptul obiectiv, prezentandu-se intr-o forma generala si abstracta, iar pe de alta parte, sunt drepturi subiective. Drepturile fundamentale sunt facultati juridice individuale care dau titularilor posibilitatea sa actioneze intr-un anumit fel, sau sa pretinda o anumita conduit celorlalti sau statului si sa ceara, la nevoie, protectia statului.

SCRUTINUL MAJORITAR CU DOUA TURURI UNINOMINAL

Este acel sistem de alegere in care in fiecare circumscriptie candideaza cate un reprezentant din partea fiecarui partid si castiga candidatul care a obtinut majoritate absoluta – jumatate plus 1 – din voturile exprimate sau din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale.

In cazul in care nici un candidat nu a obtinut majoritatea absoluta, atunci se procedeaza la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin si va castiga candidatul care obtine majoritatea simpla sau relativa

Organizarea celui de-al doilea tur de scrutin este diferita in functie de legislatia fiecarei tari. Pentru alegerea presedintelui, raman in cursa electorala din cel de-al doilea tur de scrutin, cei doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in primul tur. Pentru alegerea camerelor, se admit mai multi candidati, sub urmatoarele variante:

·     Admiterea candidaturilor libere, oricare ar fi rezultatul primului tur (candidatii pot ramane in cursa, pot sa se retraga sau pot fi admisi si alti candidati)

·         Interzicerea candidaturilor noi

·         Stabilirea unui prag electoral in procente, care permite participarea la al doilea tur.

Acest tip de sistem electoral, presupune existenta unor circumscriptii aproximativ egale din punct de vedere al numarului de locuitori.

Numarul circumscriptiilor corespunde, in general, cu numarul de deputati.

PARTIDELE POLITICE

Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in chip permanent prin interese si idei comune, de un caracter general, asociatie care urmareste in plina lumina publica sa ajunga la puterea de a guverna, pentru un ideal etic-social.

AUTORITATEA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRARII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

A inceput sa functioneze independent de avocatul poporului de la data de 1 Ian. 2006 si are drept obiectiv apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI

Este reglementata de Constitutie, art. 58-60, Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului, cu modificarile si completarile ulterioare, si regulamentul de functionare.

Este o institutie publica, independenta si autonoma fata de orice alta autoritate publica.

Scopul acesteia consta in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, in relatiile lor cu autoritatile publice.

Seful institutiei este numit de parlament; adjunctii sunt numiti de catre birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului cu avizul comisiilor juridice ale celor doua camere.

DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE

Din punct de vedere istoric, la inceputul consacrarii drepturilor, au fost revendicate sub forma unor libertati fata de puterea politica (libertatea de exprimare, libertatea constiintei, libertatea intrunirilor).

In perioada actual, unii autori considera ca termenul de libertati desemneaza acele prerogative ale cetateanului care presupun optiunea. In acelasi timp, constatam ca in legislatia interna si international, se utilizeaza notiunea de drepturi si posibilitati lasate la latitudinea cetateanului (dreptul la vot, la greva).

“Drepturi si liberati ale omului si cetateanului” = distinctia pune in evidenta faptul ca se urmareste atat protectia cetateanului cat si a omului in general, fie ca e cetatean strain sau apatrid.

“Drepturile Omului” = drepturile se atribuie omului considerat ca fiinta sociala si ca persoana inzestrata cu trup si constiinta.

“Drepturile fundamentale” = prin aceasta intelegem acele drepturi esentiale pentru viata, liberatatea si personalitatea omului, precum si acele drepturi care reprezinta conditiile sale indispensabile de existenta si afirmare pe plan economic, social, cultural si politic.

“Indatoriri fundamentale” = sunt acele obligatii carora societatea le acorda o valoare mai mare si ca atare le ridica la rangul de datorii constitutionale.

Ele creeaza conditiile realizarii de catre stat a unor drepturi cetatenesti; posibilitatea de a garanta ordinea legala si de a apara tara.

Indatoririle fundamentale nu sunt simple obligatii in raporturile juridice dintre persoane. Ele se inscriu pe aceeasi dimensiune a relatiei dintre putere si persoana.

Indatoririle nu se afla intr-o corespondenta simetrica cu drepturile. Unele drepturi fundamentale pot fi considerate prin ele insele indatoriri.