DOMICILIUL SI RESEDINTA PERSOANEI FIZICE

Domiciliul este acel atribut de identificare care individualizeaza in spatiu persoana fizica, prin indicarea unui loc, avand aceasta semnificatie juridica.

Domiciliul are natura unui drept personal nepatrimonial si prezinta caracterele unui asemenea drept.

CLASIFICAREA DOMICILIULUI PERSOANEI FIZICE

                          I.            Dupa modul de stabilire, distingem intre: domiciliul de drept comun, domiciliul legal si domiciliul conventional;

                       II.            Dupa criteriul teritorialitatii, distingem intre: domiciliul in tara si domiciliul in strainatate;

                    III.            Dupa criteriul succesiunilor in timp, distingem intre: vechiul domiciliu si actualul domiciliu;

                    IV.            In raport cu situatia sotilor, distingem intre: domiciliul  conjugal comun si domicilii separate ale sotilor.

1.      DOMICILIUL DE DREPT COMUN: Este cel pe care persoana fizica cu deplina capacitate, si-l stabileste ca locuinta statornica. Persoana fizica nu poate avea decat un singur domiciliu si o singura resedinta de drept comun.

STABILIREA DOMICILIULUI DE DREPT COMUN

Se face in conditiile legii, atunci cand persoana fizica intentioneaza sa aiba o asezare principala, lucru care rezulta din declaratia persoanei facuta la organele administrative competente.

Domiciliul de drept comun se poate schimba prin manifestarea de vointa a titularului, art. 25 Constitutia Romaniei “fiecare cetatean are dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara si de a reveni in tara”.

Persoana fizica are deplina libertate in schimbarea domiciliului dar este obligata sa ceara inscrierea in cartea de imobil la noua locuinta in termen de 15 zile de la mutare.

Dovada domiciliului comun si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in Cartea de Identitate care se elibereaza in conditiile legii, cetatenilor romani, incepand cu varsta de 14 ani.

Dovada domiciliului minorilor sub 14 ani se face cu certificatul de nastere al minorului si cu C.I. a parintelui sau reprezentantului legal.

Cand domiciliul unei persoane se afla in alta localitate decat cea rezultata din C.I. dovada domiciliului poate fi facuta cu orice mijloc de proba.

2.      DOMICILIUL LEGAL: Este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice, si prezinta urmatoarele caractere:

·         Este stabilit de lege si este obligatoriu

·         Are semnificatia unei masuri de ocrotire a anumitor persoane fizice

·         Coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei care exercita ocrotirea persoanei cu domiciliu legal.

DISPOZITII LEGALE

Art. 92 C.C. “domiciliul minorilor care nu au dobandit capacitate deplina de exercitiu, este la parinti, sau acela dintre parinti la care locuieste in mod statornic”.

DOMICILIUL PROFESIONAL este domiciliul celui care exploateaza o intreprindere. Acesta este la locul acelei intreprinderi.

Stabilirea domiciliului legal se face odata cu stabilirea domiciliului persoanei care asigura ocrotirea (parinte/tutore).

Domiciliul legal al minorului se poate schimba si prin reincredintare, prin hotarare judecatoreasca.

Dovada domiciliului legal se face prin proba domiciliului persoanei care asigura ocrotirea.

Minorul de 14 ani probeaza domiciliul prin C.I.

3.      DOMICILIUL CONVENTIONAL: este locuinta stabilita prin acordul de vointa al partilor uni act juridic, in vederea exercitarii sale in acel loc, sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura. Domiciliul conventional are natura unei conventii accesorii de prologare a competentei teritoriale. El constituie o conventie prin care partile deroga de la efectele normale ale domiciliului si nu este un atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice.

RESEDINTA PERSOANEI FIZICE

Resedinta este un atribut de identificare a persoanei fizice in spatiu, prin indicarea locuirii vremelnice sau temporale.

Are natura unui drept nepatrimonial si prezinta aceleasi caractere, precum si urmatoarele:

·         Este un drept vremelnic

·         Este un drept facultativ

·         Este un drept unic, persoana neputand avea decat o singura resedinta. Art. 12, Pactul International privind Drepturile Civile si Politice: “Orice persoana are dreptul de a-si alege liber resedinta”.

STABILIREA RESEDINTEI

Persoana care locuieste temporar, in mod neintrerupt, mai mult de 15 zile la o adresa, alta decat cea de domiciliu, este obligata sa solicite serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, inscrierea in actul de identitate a mentiunii de stabilire a resedintei.

Mentiunea de schimbare a resedintei se acorda pe perioada stabilita, dar nu mai mare de un an si are valabilitate pe timpul cat persoana locuieste la resedinta solicitata.

La expirarea acestui termen, persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei.

Resedinta se probeaza cu mentiunea inscrisa in C.I. prin eticheta autocolanta, precum si prin alte mijloace de proba, resedinta fiind o stare de fapt.