PARTIDELE POLITICE

Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in chip permanent prin interese si idei comune, de un caracter general, asociatie care urmareste in plina lumina publica sa ajunga la puterea de a guverna, pentru un ideal etic-social.

TIPURILE DE PARTIDE POLITICE

1. Clasificarea dupa ponderea numerica. Partidele se impart in:

·         Partide de cadre

·         Partide de masa

Partidele de masa au un numar de membri, dintre care unii pot sa fie militanti activi si altii, simpli aderenti. Partidele de masa au inceput sa se formeze spre sfarsitul sec. XX.

Partidele de cadre sunt formate din grupuri parlamentare si grupuri electorale. Au inceput sa se formeze din prima jumatate a sec. XIX.

2. Clasificarea dupa gradul de disciplina al membrilor sai, in special al parlamentarilor, in raport cu orientarea politica stabilita. Partidele se impart in:

·         Partide suple

·         Partide rigide

3. Clasificarea dupa factorul de natura sociala, economica, ideologica, religioasa care a stat, sau mai sta, la baza formarii unui partid politic.

4. In perioada interbelica au aparut partidele confesionale, care nu se identifica cu cele din trecut care s-au intemeiat tinand cont de statutul economic dar, au introdus in programele lor si valori religioase, de ex. partidele democrat-crestine au introdus in valorile lor valori religioase.

5. Un criteriu semnificativ pentru clasificarea partidelor politice il reprezinta doctrinele sau teoriile care stau la baza programului lor.

Teoria reprezinta o conceptie generala cu privire la societate, la raporturile indivizilor cu societatea si cu statul. Partidele se impart in:

·         Partide conservatoare

·         Partide liberale

·         Partide social-democrate

·         Partide socialiste

·         Partide democratice

·         Partide crestin-democratice

·         Partide ecologice, etc.

Adeseori, criteriul doctrinei se asociaza cu criteriul de clasa sau al statutului social-economic.

6. Pozitia in raport cu dimensiunea dreapta/stanga.

Initial, acest criteriu a fost legat de atitudinea fata de schimbarea sociala majora. Astfel, intr-o anumita perioada istorica, partidele conservatoare erau considerate de dreapta, iar cele liberale de stanga.

Ulterior, partidele conservatoare fie au disparut, fie si-au schimbat statutul, doctrina, ideologiile.

La stanga – comunistii si socialistii

In centru – liberalii si radicalii

La dreapta – democrat-crestinii si conservatorii

Partidele considerate de extrema dreapta sau stanga, formeaza alianta politica cu cele care au o ideologie diferita si devin de centru-dreapta, de centru-stanga.

FUNCTIILE PARTIDELOR POLITICE

Se considera ca partidele politice au un rol important in dezvoltarea si mentinerea democratiei.

Directiile principale de actiune ale acestora rezulta din acest motiv si sunt denumite functii. Cele mai importante sunt:

1. Organizarea luptei pentru cucerirea puterii si mentinerea ei, intr-o forma eficienta si transparenta.

2. Partidele politice, in calitate de institutii cu o organizare stabila, recunoscuta juridic, intermediaza participarea cetatenilor la elaborarea si infaptuirea politicii la nivel national si local.

3. Partidele orienteaza si structureaza opiniile cetatenilor pe baza doctrinelor, a programelor, a dezbaterilor pe care le initiaza, contribuind la formarea vointei politice.

4. Partidele reprezinta o parghie importanta de control a organelor puterii. Fie ca sunt partide de guvernamant sau nu, fie ca fac parte din majoritate sau opozitie, ele sunt cadrul legitim de dezbatere critica, de sensibilizare a opiniei publice cu privire la responsabilitatea politica a guvernantilor.

5. Partidele realizeaza o functie integratoare intre grupuri foarte variate de interese si opinii.

SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Prin sisteme de partide intelegem ansamblul de partide si formatiuni politice si relatiile dintre acestea, de colaborare sau opozitie existente intr-un stat.

Clasificam sistemele de partide in functie de numarul de partide care acced la putere.

·         Sistemul bipartidist

·         Sistemul multipartidist

1. Sistemul bipartidist – Doua partide principale au capacitatea sa fie reprezentate in parlament, fie in calitate de majoritate, fie in calitate de opozitie. De asemenea, ele au posibilitatea sa alterneze la putere, la intervale mai mult sau mai putin regulate.

Bipartidismul nu exclude existenta mai multor partide intr-o tara, dar nu toate ajung in parlament.

De obicei, bipartidismul este rezultatul sistemului de vot majoritar cu un singur tur de scrutin.

Bipartidismul perfect presupune conditia ca cele doua partide cu vocatie majoritara, sa totalizeze impreuna 80-90% din voturile exprimate de alegatori.

In aceste situatii, sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, ar asigura o reprezentare deplina a alegatorilor in parlament, fie in calitate de majoritate, fie in calitate de opozitie.

O forma de bipartidism este aceea a unui sistem de partide in care apare un al III-lea partener, de obicei un partid mic, capabil sa deregleze alternanta celor doua partide principale. Aceasta forma este denumita in mod conventional, bipartidismul “cu doua partide si jumatate”. Aceasta are loc in conditiile formarii unei coalitii cu unul dintre cele doua partide mari.

2. Multipartidismul – acest sistem este rezultatul votului bazat pe reprezentare proportionala, dar si a votului majoritar, dar cu doua tururi de scrutin.

In parlament, sunt reprezentate mai multe partide politice, iar majoritatea parlamentara este formata, in general, din coalitii de partide mai mult sau mai putin numeroase.

In cadrul multipartidismului, distingem mai multe combinatii ale majoritatii si opozitiei:

a.       Sistemul de partide in care unul are vocatie majoritara. Un partid este capabil sa asigure un numar mare de voturi care sa-i asigure majoritate absoluta.

b.      Sisteme de partide caracterizate prin prezenta unui partid dominant. Acest tip de sistem se caracterizeaza prin existenta unui partid capabil sa dobandeasca, in mai multe legislaturi, un numar de voturi exprimate de cel putin 30% si care sa mentina o distanta semnificativa fata de alte partide, prin numarul de locuri castigate in parlament.

c.       Sisteme care rezulta din coalitiile de partide minoritare. Ele cuprind partide care dobandesc un numar mic sau relativ mic din numarul voturile exprimate. Majoritatea se formeaza prin coalitia mai multor partide.

REGLEMENTARI PRIVIND PARTIDELE POLITICE DIN ROMANIA

Legea 14/2003: Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica, garantata de constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Misiunea din definitie consta in promovarea valorilor si intereselor nationale, a pluralismului politic, formarea opiniei publice, participarea cu candidati in alegeri, constituirea unor autoritati publice si stimularea participarii cetatenilor la scrutin.

Legea reglementeaza unele aspecte ideologice si interzice partidele care, prin programele, statutele, propaganda si alte activitati, defaimeaza tara, natiunea, indeamna la razboi, agresiune, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, pe cele care incita la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si la manifestari obscene, contrare bunelor moravuri.

Sunt interzise partidele care, prin scopurile sau activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a statului de drept, a suveranitatii, a integritatii teritoriale.

Partidele politice nu pot sa desfasoare activitati militare si paramilitare. Sunt interzise afilierile cu partide din strainatate care, in cadrul ideologiilor pe care le promoveaza, incita la cele mentionate.

Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ-teritorial. Fiecare partid trebuie sa aiba: denumire integrala, prescurtata si semn permanent propriu, care nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, organismelor internationale ori cultelor religioase.

Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor, de catre organele competente ale partidului. Cererea se depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de: statut, program politic, act constitutiv, dovada sediului, dovada patrimoniului, dovada rezervarii denumirii, lista semnaturilor de sustinere.

Lista semnaturilor trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 membrii fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 persoane din fiecare din aceste judete si din Bucuresti. Cererea se afiseaza la TMB timp de 15 zile si se publica intr-un ziar de mare tiraj de catre proprietar.

TMB examineaza cererea in sedinta publica cu participarea ministerului public si se pronunta in termenul prevazut de lege.

Persoanele fizice sau juridice pot interveni in proces. Impotriva deciziei TMB, se pot face contestatii la Curtea de Apel, de catre reprezentantii partidului. Se pot face contestatii si in cazul admiterii, de catre Ministerul Public sau de persoanele care au completat cererea de interventie.

Dupa inscriere, partidele au o serie de obligatii, de a depune o serie de documente:

·         Cele care atesta desfasurarea adunarii generale

·         Desemnarea candidatilor in alegeri

·         Modificarea statutului, componentei, etc.

Pentru inactivitate mai mare de 5 ani se poate cere dizolvarea din oficiu.

Finantarea partidelor politice are loc pe baza Legii 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, care au drept scop asigurarea egalitatii de sanse in competitii politice si transparenta in finantarea activitatilor politice.

Sursele finantarii sunt:

·         Cotizatiile

·         Donatiile si alte liberalitati

·         Veniturile provenite din activitati proprii permise de lege

·         Subventiile de la bugetul de stat

Suma alocata anual de la bugetul de stat nu poate fi mai mare de 0,04% din bugetul de stat aprobat pe anul respectiv.