Este acel sistem de alegere in care
in fiecare circumscriptie candideaza cate un reprezentant din partea fiecarui
partid si castiga candidatul care a obtinut majoritate absoluta – jumatate plus
1 – din voturile exprimate sau din voturile alegatorilor inscrisi in listele
electorale.
In cazul in care nici un candidat
nu a obtinut majoritatea absoluta, atunci se procedeaza la organizarea celui
de-al doilea tur de scrutin si va castiga candidatul care obtine majoritatea
simpla sau relativa
Organizarea celui de-al doilea tur
de scrutin este diferita in functie de legislatia fiecarei tari. Pentru alegerea
presedintelui, raman in cursa electorala din cel de-al doilea tur de scrutin,
cei doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in primul tur. Pentru alegerea
camerelor, se admit mai multi candidati, sub urmatoarele variante:
· Admiterea candidaturilor
libere, oricare ar fi rezultatul primului tur (candidatii pot ramane in cursa,
pot sa se retraga sau pot fi admisi si alti candidati)
·
Interzicerea candidaturilor
noi
·
Stabilirea unui prag
electoral in procente, care permite participarea la al doilea tur.
Acest tip de sistem electoral,
presupune existenta unor circumscriptii aproximativ egale din punct de vedere
al numarului de locuitori.
Numarul circumscriptiilor
corespunde, in general, cu numarul de deputati.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Avantaje: Desi nu este atat de
simplu precum scrutinul cu un tur, scrutinul cu doua tururi este mai putin
complicat decat reprezentarea proportionala, din punct de vedere al modului de
calcul pentru repartizarea mandatelor.
De asemenea, desi nu duce la
micsorarea prea mare a numarului de partide, determina majoritati parlamentare
nete si obliga partidele sa se regrupeze (ex: sub forma de coalitii).
Acest tip de sistem electoral este
cunoscut ca fiind scrutinul marilor coalitii, favorabile coalitiilor de centru,
care bareaza posibilitatile de acces la putere a partidelor extremiste.
Dezavantaje: ca si sistemul
majoritar cu un singur tur, determina inegalitati de reprezentare.
Antreneaza, deci, o deformare prin
subreprezentare a extremelor si o suprareprezentare a moderatilor.
Nu reflecta situatia exacta a
tendintelor politice.
Impartirea in circumscriptii
relativ egale din punct de vedere al numarului de locuitori este, de asemenea,
o problema dificila si costisitoare.
Intr-un asemenea sistem de alegeri,
psihologia alegatorului este complexa. Daca la primul tur isi exprima direct
propria optiune, la al doilea tur este obligat sa aleaga un candidat mai mult
sau mai putin apropiat de orientarile sale politice, pentru a impiedica sa
ajunga la putere o persoana pe care nu o doreste deloc.
REPREZENTAREA PROPORTIONALA
Sistemul reprezentarii
proportionale urmareste distribuirea locurilor in organele de stat in functie
de voturile exprimate in favoarea fiecarui partid sau grupari de partide, pe
cat este de exact posibil.
Scrutinul reprezentarii
proportionale se poate organiza numai pentru alegerea organelor colegiale, la
nivel national si local.
PROCEDURA: Propunerea unor liste de
candidati in fiecare circumscriptie electorala. Numele si numarul de candidati
propusi sunt diferite in circumscriptii electorale diferite.
Alegerea prin reprezentare
proportionala se desfasoara in circumscriptii care coincid cu unitatile
administrativ-teritoriale cele mai mari. Prin urmare, numarul locuitorilot
acestora este diferit si ca atare si numarul deputatilor sau senatorilor este
diferit.
Numarul candidatilor pentru fiecare
circumscriptie se calculeaza dupa norma de reprezentare care este o cifra
prevazuta de un act normativ.
Cu ajutorul normei de reprezentare
se stabileste, mai intai, numarul de membrii ai adunarii care urmeaza sa fie
aleasa. Astfel, se imparte numarul populatiei unui stat la norma de
reprezentare si se obtine numarul deputatilor si senatorilot pentru intreaga
tara.
In ceea ce priveste numarul de
mandate de deputati sau senatori care revin fiecarei circumscriptii, se obtine
prin impartirea numarului populatiei acesteia la norma de reprezentare. Rezultatul
obtinut se rotunjeste potrivit conditiilor stabilite de lege – numarul mandatelor
din circumscriptii adunate, trebuie sa coincida cu numarul membrilor camerelor
-.
COEFICIENTUL ELECTORAL
Se obtine impartind numarul de
voturi exprimate la numarul de mandate atribuite circumscriptiei.
Urmatoarea etapa consta in impartirea
voturilor exprimate pentru fiecare lista a partidelor aflate in competitie la
coeficientul electoral. Catul obtinut reprezinta numarul de mandate care revine
fiecarei liste a unui partid in acea circumscriptie.
In situatia in care raman resturi
(voturi neutilizate), acestea trebuiesc redistribuite. Distribuirea voturilor
neutilizate, poate avea loc in mai multe moduri:
A) REPREZENTAREA PROPORTIONALA
APROPIATA – este acea metoda in care redistribuirea voturilor exprimate care nu
au fost utilizate si repartizarea mandatelor ramase, se efectueaza in
interiorul circumscriptiei si nu pe plan national.
Reprezentarea proportionala
apropiata este de mai multe feluri dupa modul in care se utilizeaza resturile
de voturi exprimate si se distribuie mandatele:
·
Metoda celor mai mari
resturi – consta in faptul ca se atribuie cate un mandat listei partidelor
care, in urma operatiunii de impartire a voturilor exprimate la coeficientul
electoral, are cel mai mare numar de voturi neutilizate.
·
Metoda celor mai mari
medii – consta in procedeul potrivit caruia, numarul de voturi obtinute de
fiecare lista a unui partid se imparte la numarul de mandate obtinute plus 1,
iar mandatele ramase se repartizeaza in functie de catul cel mai mare.
·
Sistemul d’Hondt –
presupune urmatoarele operatii: impartirea numarului de voturi obtinute pentru
fiecare lista, la primele numere cardinale, pana la concurenta numarului de
liste. Caturile obtinute se aseaza in ordine descrescatoare, in limita
mandatelor stabilite pentru circumscriptia respectiva. Ultima cifra se
considera a fi numitorul comun. Se impart voturile exprimate la acest numitor
comun si se atribuie mandatele in functie de rezultatul obtinut.
B) REPREZENTAREA PROPORTIONALA
INTEGRALA – are ca aspect principal repartizarea voturilor la nivel national,
fie total, fie partial. Ea se prezinta sub doua forme:
1) Prima forma considera teritoriul national o singura si unica
circumscriptie in care mandatele coincid cu adunarea sau camera care urmeaza sa
fie aleasa. Fiecare partid prezinta liste cu sute de candidati. Acest sistem
este incomod si se poate aplica in state mici ca dimensiuni si cu populatie
redusa.
2) A doua forma repartizeaza resturile voturilor neutilizabile
la nivel national. Se aduna voturile neutilizate ale fiecarei liste a
partidelor din toate circumscriptiile in care a candidat si se impart la un
coeficient electoral. In loc sa fie diferit de la o circumscriptie electorala
la alta, coeficientul electoral este egal si se calculeaza dupa diferite
metode, cum ar fi impartirea numarului de alegatori la numarul mandatelor.
Sistemul reprezentarii
proportionale are o serie de avantaje si dezavantaje:
AVANTAJE:
In organele statului sunt
reprezentate toate tendintele politice, inclusiv cele minoritare.
Evita o serie de distorsiuni intre
voturile exprimate si locurile in organele alese, inlaturand, pe cat posibil,
inegalitatea de reprezentare.
Aproape toate voturile exprimate
sunt utilizate.
DEZAVANTAJE:
Favorizeaza existenta unui numar
mare de partide si, ca atare, accesul la Guvernare.
Se creeaza posibilitatea accesului
la putere a partidelor extremiste.
No comments:
Post a Comment