21. FUNCTIILE PARTIDELOR POLITICE. ENUMERARE SI CARACTERIZARE
1. Organizarea luptei pentru cucerirea puterii si mentinerea ei, intr-o
forma eficienta si transparenta. Această funcţie presupune o
serie de activităţi concrete: numirea candidaţilor, campania electorală,
alegerile, stabilirea, în funcţii a funcţionarilor publici etc.
2. Partidele politice, in calitate de institutii cu o organizare stabila,
recunoscuta juridic, intermediaza participarea cetatenilor la elaborarea si
infaptuirea politicii la nivel national si local. Această
participare este mai evidentă în cazul partidelor reprezentate în organele
alese.
3. Partidele orienteaza si structureaza opiniile cetatenilor pe baza
doctrinelor, a programelor, a dezbaterilor pe care le initiaza, contribuind la
formarea vointei politice.
4. Partidele reprezinta o parghie importanta de control a organelor
puterii. Fie ca sunt partide de guvernamant sau nu, fie ca fac parte din
majoritate sau opozitie, ele sunt cadrul legitim de dezbatere critica, de
sensibilizare a opiniei publice cu privire la responsabilitatea politica a
guvernantilor.
5. Partidele realizeaza o functie integratoare intre grupuri foarte
variate de interese si opinii.
22. BIPARTIDISMUL
Doua partide principale au capacitatea sa fie reprezentate in
parlament, fie in calitate de majoritate, fie in calitate de opozitie. De
asemenea, ele au posibilitatea sa alterneze la putere, la intervale mai mult
sau mai putin regulate. Bipartidismul nu exclude existenta mai multor partide
intr-o tara, dar nu toate ajung in parlament. De obicei, bipartidismul este
rezultatul sistemului de vot majoritar cu un singur tur de scrutin.
Bipartidismul perfect presupune conditia ca cele doua partide cu vocatie majoritara,
sa totalizeze impreuna 80-90% din voturile exprimate de alegatori. In aceste
situatii, sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, ar asigura o
reprezentare deplina a alegatorilor in parlament, fie in calitate de
majoritate, fie in calitate de opozitie. O forma de bipartidism este aceea a
unui sistem de partide in care apare un al III-lea partener, de obicei un
partid mic, capabil sa deregleze alternanta celor doua partide principale.
Aceasta forma este denumita in mod conventional, bipartidismul “cu doua partide
si jumatate”. Aceasta are loc in conditiile formarii unei coalitii cu unul
dintre cele doua partide mari.
23. MULTIPARTIDISMUL
Acest sistem este rezultatul votului bazat pe reprezentare
proportionala, dar si a votului majoritar, dar cu doua tururi de scrutin. In
parlament, sunt reprezentate mai multe partide politice, iar majoritatea
parlamentara este formata, in general, din coalitii de partide mai mult sau mai
putin numeroase. In cadrul multipartidismului, distingem mai multe combinatii
ale majoritatii si opozitiei:
a.
Sistemul de partide in care unul are vocatie majoritara. Un
partid este capabil sa asigure un numar mare de voturi care sa-i asigure
majoritate absoluta.
b.
Sisteme de partide caracterizate prin prezenta unui partid
dominant. Acest tip de sistem se caracterizeaza prin existenta unui partid
capabil sa dobandeasca, in mai multe legislaturi, un numar de voturi exprimate
de cel putin 30% si care sa mentina o distanta semnificativa fata de alte
partide, prin numarul de locuri castigate in parlament.
c.
Sisteme care rezulta din coalitiile de partide minoritare.
Ele cuprind partide care dobandesc un numar mic sau relativ mic din numarul
voturile exprimate. Majoritatea se formeaza prin coalitia mai multor partide.
24. CARE SUNT CONDITIILE (PROCEDURA) STABILITE(A) DE LEGE PENTRU
INREGISTRAREA PARTIDELOR POLITICE IN ROMANIA
Condiţiile stabilite de Lege pentru înregistrarea partidelor politice, pentru dobândirea
personalităţii juridice, atestă intenţia legiuitorului de a instituţionaliza
structuri cu o anumită stabilitate,
durată şi responsabilitate
socială. Cererea de inregistrare se depune la Tribunalul Municipiului
Bucuresti, insotita de: statut, program politic, act constitutiv, dovada
sediului, dovada patrimoniului, dovada rezervarii denumirii, lista semnaturilor
de sustinere. Lista semnaturilor trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 membrii
fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul
Bucuresti, dar nu mai putin de 700 persoane din fiecare din aceste judete si
din Bucuresti. Cererea se afiseaza la TMB timp de 15 zile si se publica intr-un
ziar de mare tiraj de catre proprietar. TMB examineaza cererea in sedinta
publica cu participarea ministerului public si se pronunta in termenul prevazut
de lege. Persoanele fizice sau juridice pot interveni in proces. Impotriva
deciziei TMB, se pot face contestatii la Curtea de Apel, de catre
reprezentantii partidului. Se pot face contestatii si in cazul admiterii, de
catre Ministerul Public sau de persoanele care au completat cererea de
interventie.
25. DREPTUL LA VOT SI ATRIBUTELE SALE
Participarea
cetăţenilor la alegeri presupune existenţa dreptului la vot. De-a lungul
timpului s-au inlaturat treptele impuse de avere, rasa, educatie, religie, sex,
varsta. Votul a devenit universal, egal, liber exprimat, secret, în toate
ţările cu organizare democratică. Votul
universal reprezintă posibilitatea tuturor cetăţenilor majori, capabili
şi demni de a vota, indiferent de avere, pregătire şcolară, rasă, sex, religie,
naţionalitate.Egalitatea votului este
un atribut strâns legat de principiul universalităţii care presupune accesul
tuturor cetăţenilor fără discriminare la viaţa publică. Egalitatea votului înseamnă şi faptul că
fiecărui cetăţean i se atribuie un singur vot pentru alegerea aceluiaşi organ
de stat şi fiecare vot are aceeaşi valoare. Votul direct se practică în democraţiile actuale pentru
constituirea organelor statului, considerându-se că reprezintă opinia
nemijlocită a alegătorului. În trecut, în unele ţări, se practica votul
indirect. De ex., sub regimul constituţional din ţara noastră din 1866,
alegătorii din colegiul numărul 4 votau indirect. Libertatea votului. Dreptul de vot este un drept fundamental
individual pe care îl are orice persoană în calitatea ei de fiinţă umană. Dacă
este privit din perspectiva unui drept, omul poate să-l utilizeze sau nu. El
poate fi considerat şi ca o îndatorire; în acest caz i se atribuie o funcţie socială.
Secretul votului creează
posibilitatea alegătorului de a-şi manifesta voinţa, fără să fie cunoscută de
alte persoane. Secretul votului reprezintă garanţia opţiunii libere, fără ca
voinţa cetăţeanului să fie supusă presiunii unor factori psihologici exteriori.
26. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SCRUTINULUI MAJORITAR CU UN SINGUR
TUR, UNINOMINAL
AVANTAJE
·
Simplitatea
·
reduce numărul de partide existente într-o ţară şi al partidelor
care au acces la guvernare. au acces la guvernare, prin alternanţă două partide
politice.
·
stabilitate guvernamentală mai mare şi o responsabilitate sporită
a partidului de guvernământ
·
electoratul poate să cunoască mai bine candidaţii propuşi, ca
atare votează persoane şi nu liste sau programe de partid.
·
legături mai strânse cu alegătorii
DEZAVANTAJE
·
voturile exprimate nu-şi găsesc reflectarea corespunzătoare
numărului lor în organele de stat,
·
există o suprareprezentare şi o subreprezentare a partidelor
·
un dezavantaj de dimensiune psihologica, intrucat intr-o
circumscriptie un candidat poate castiga alegerile cu un nr de voturi mai mic
decat majoritatea, ducand la frustrarea alegatorilor din acea circumscriptie si
avand ca rezultat absentismul de la vot, alegatorii simtind ca s-au prezentat
degeaba la urne.
·
se poate pune în discuţie legitimitatea unor organe alese cu
majoritate relativă, având în vedere faptul că ele trebuie să exprime voinţa
majorităţii alegătorilor
27. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SCRUTINULUI MAJORITAR CU UN SINGUR
TUR, UNINOMINAL
AVANTAJE: Desi nu este atat de simplu precum scrutinul cu un tur,
scrutinul cu doua tururi este mai putin complicat decat reprezentarea
proportionala, din punct de vedere al modului de calcul pentru repartizarea
mandatelor. De asemenea, desi nu duce la micsorarea prea mare a numarului de
partide, determina majoritati parlamentare nete si obliga partidele sa se
regrupeze (ex: sub forma de coalitii). Acest tip de sistem electoral este
cunoscut ca fiind scrutinul marilor coalitii, favorabile coalitiilor de centru,
care bareaza posibilitatile de acces la putere a partidelor extremiste.
DEZAVANTAJE: ca si sistemul majoritar cu un
singur tur, determina inegalitati de reprezentare. Antreneaza, deci, o
deformare prin subreprezentare a extremelor si o suprareprezentare a
moderatilor. Nu reflecta situatia exacta a tendintelor politice. Impartirea in
circumscriptii relativ egale din punct de vedere al numarului de locuitori
este, de asemenea, o problema dificila si costisitoare. Intr-un asemenea sistem
de alegeri, psihologia alegatorului este complexa. Daca la primul tur isi
exprima direct propria optiune, la al doilea tur este obligat sa aleaga un
candidat mai mult sau mai putin apropiat de orientarile sale politice, pentru a
impiedica sa ajunga la putere o persoana pe care nu o doreste deloc.
28. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SISTEMULUI REPREZENTARII
PROPORTIONALE
AVANTAJE: In organele statului sunt reprezentate toate
tendintele politice, inclusiv cele minoritare. Evita o serie de distorsiuni
intre voturile exprimate si locurile in organele alese, inlaturand, pe cat
posibil, inegalitatea de reprezentare. Aproape toate voturile exprimate sunt
utilizate.
DEZAVANTAJE: Favorizeaza existenta unui numar mare de partide
si, ca atare, accesul la Guvernare. Se creeaza posibilitatea accesului la
putere a partidelor extremiste.
29. MODURILE DE DISTRIBUIRE A VOTURILOR NEUTILIZATE IN CADRUL
SISTEMULUI REPREZENTARII PROPORTIONALE
a)
Reprezentarea proporţională apropiată este acea metodă în care
redistribuirea resturilor de voturi exprimate şi repartizarea mandatelor rămase
se efectuează în interiorul circumscripţiei şi nu pe plan naţional.
Reprezentarea proporţională
apropiată este de mai multe feluri după modul în care se utilizează resturile
de voturi exprimate şi se distribuie mandatele: metoda celor mai mari resturi;
metoda celei mai mari medii; sistemul d'Hondt.
b)
Reprezentarea proporţională integrală are ca aspect principal
repartizarea voturilor la nivel naţional, fie total, fie parţial. Ea se
prezintă sub două forme:
Prima
formă consideră teritoriul naţional o singură şi unică circumscripţie în
care mandatele coincid cu adunarea sau camera care urmează să fie aleasă.
Fiecare partid prezintă liste cu sute de candidaţi. Acest sistem este incomod
şi se poate aplica în state mici ca dimensiune şi cu populaţie redusă. Datorită
acestor considerente este rar folosit. De exemplu, în statul Israel.
A doua formă repartizează resturile
voturilor neutilizabile la nivel naţional. Se adună voturile neutilizate ale
fiecărei liste a partidelor din toate circumscripţiile în care au candidat şi
se împart la un coeficient electoral. În loc să fie diferit de la o
circumscripţie electorală la alta, coeficientul electoral este egal şi se calculează
după diferite metode, cum ar fi de exemplu împărţirea numărului de alegători la
numărul mandatelor.
30. DE CE CONSIDERAM CA IN ROMANIA AVEM UN SISTEM ELECTORAL MIXT
In Romania, consideram ca sistemul electoral este mixt, cu
dominant proportional, desi I s-a dat denumirea de scrutin uninominal.
Aprecierea se bazeaza pe o serie de considerente: exista un prag electoral la
nivel national, care elimina din start candidatii partidelor care nu l-au
obtinut, chiar daca au majoritate absoluta, ceea ce face sa nu votezi omul, ci
partidul, pana la urma. De asemenea, calculul voturilor valabil exprimate si
ramase neutilizate se face dupa metode ale reprezentarii proportionale, cum ar
fi stabilirea coeficientului electoral la nivel de circumscriptie si repartizarea
voturilor ramase, in functie de acesta, iar redistribuirea resturilor pe tara
se face dupa metoda d’Hondt.
31. ATRIBUTIILE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL, EXERCITATE CU OCAZIA
ALEGERILOR PENTRU CAMERA DEPUTATILOR SI SENATULUI
·
veghează la actualizarea listelor electorale permanente, urmăreşte
aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al
ţării şi asigură interpretarea lor uniformă;
·
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial a listei cuprinzând
denumirea şi semnele electorale ale partidelor, alianţelor politice şi
electorale şi a organizaţtiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
·
c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi
contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale de circumscripţie;
contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt oblgatorii pentru
birourile electorale în cauză, precum şi cu privire la alte autorităţi şi
instituţii publice la care se referă;
·
d) centralizează numărul de liste complete de candidaturi definitive
depuse de partide si alianţele acestora şi comunică situaţia centralizată
Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor
de antenă, precum şi Socităţii Române de Televiziune şi Socităţii Române de
Radiodifuziune;
·
e) primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele
verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de
candidaţi şi constată dacă există partide politice, alianţe politice şi alianţe
electorale care nu au întrunit pragul electoral; comunică rezultatul birourilor
electorale de circumscripţie si il dă publicităţii în termen de 24 de ore; de
asemenea, stabileşte partidele, alianţele politice sau alianţele electorale
care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru
Senat, respectiv 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară pentru
toate partidele, alianţele politice şi alianţele electorale; în cazul alianţeor
se adaugă în 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga ţară şi, pentru
fiecare membru al alianţei începând cu al treilea, câte un singur procent;
·
f) verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe
întreaga ţară voturile neutilizate pentru fiecare partid, alianţă politică sau
alianţă electorală şi asigură repartizarea centralizată şi desfăşurarea pe
circumscripţii electorale a mandatelor ce li se cuvin;
·
g) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile
prevăzute de lege şi eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat
pe această bază;
·
h) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul
în care votarea şi rezultatul alegerilor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea
mandatelor şi dispune repetarea scrutinului;
·
i) dispune renumerarea voturilor într-o secţie de votare sau
refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o
circumscripţie electorală, în cazul când au fost comise erori.
32. REGULILE STABILITE DE LEGEA ELECTORALA PENTRU DELIMITAREA
COLEGIILOR UNINOMINALE AFERENTE ALEGERII CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
·
a) o circumscriptie electorala poate fi compusa numai din
colegii uninominale intregi
·
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sa se
afle pe teritoriul unuia si aceluiasi judet
·
c) pe teritoriul unei localitati pot fi delimitate, de
regula, doar colegii uninominale intregi
·
d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regula, una sau
mai multe localitati intregi
·
e) in bucuresti, colegiile uninominale nu trebuie sa
depaseasca limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare
·
f) in cadrul unei circumscriptii electorale, delimitarea
colegiilor uninominale pt alegerea camerei deputatilor si a senatului se face
astfel incat marimea acestora, calculata in nr de locuitori, sa fie de asa
natura incat cel mai mare colegiu uninominal sa fie cu cel mult 30% mai mare
decat cel mai mic colegiu uninominal.
·
g) intotdeauna un colegiu uninominal pt alegerea senatului
este format dintr-un nr intreg de colegii uninominale pt alegerea camerei
deputatilor, intregi si alaturate, din cadrul aceleiasi circumscriptii
electorale.
33. CARE ESTE ROLUL BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPTIE
·
a) urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea
dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile,
instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din
cadrul judeţului;
·
b) înregistrează candidaturile depuse;
·
c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la
listele de candidaţi şi candidaturile independente;
·
d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi
contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de
votare din cadrul circumscripţiei electorale respective; contestaţiile se
rezolvă prin hotărâri care sunt oblgatorii pentru biroul electoral în cauză,
precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă;
·
e) distribuie, împrună cu primarii, birourilor electorale ale
secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampila cu
menţiunea „Votat”; biroul electoral al circumscripţiei Bucureşti distribuie
aceste materiale oficiilor electorale;
·
f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi
comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de
voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi; biroul electoral al
municipiului Bucureşi totalizează rezultatul alegerilor transmis de la oficiile
electorale;
·
g) atribuie mandatele senatorilor şi deputaţilor în funcţie de
coeficientul electoral al circumscripţiei şi eliberează acestora certificatul
doveditor, pe baza constatării Biroul Electoral Central cu privire la
partidele, alianţele politice şi alianţele electorale, care au întrunit pragul
electoral;
·
h) înaintează Biroului Electoral Central procesele verbale
cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi
procesele verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi
de la oficiile electorale din Bucureşti.
34. CARE ESTE ROLUL BIROURILOR ELECTORALE ALE SECTIILOR DE
VOTARE
·
a) primesc copiile listelor electorale, buletinele de vot pentru
alegătorii care urmează să voteze la secţia de votare respectivă, ştampila de
control şi ştampilele cu menţiunea „Votat”;
·
b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în
localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
·
c) rezolvă întâmpinările cu privire la propria activitate;
·
d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
·
e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie
procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestaţiile
depuse şi materialele la care acestea se referă;
·
f) predau judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul,
buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate,
ştampilele şi celelalte materiale necesare votării.
35. ATRIBUTIILE AUTORITATII ELECTORALE PERMANENTE EXERCITATE
CU OCAZIA DESFASURARII ALEGERILOR PENTRU CAMERA DEPUTATILOR SI SENAT
·
1) In limita competenţelor sale asigură aplicarea unitară a
dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor. Această atribuţie
implică numeroase activităti pe care Legea le precizează.
·
2) De asemenea, elaborează studii
şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă
publicităţii şi le prezintă autoritătilor publice, partidelor politice, precum
şi organizaţiilor nonguvernamentale interesate.
·
3) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului un raport asupra organizării şi desfăşurării
alegerilor ( la nivel naţional si local ), precum şi a referendumului naţional,
în maxim 3 luni de la incheierea acestora, cuprinzând referiri la participarea
la scrutin, modul de desfăşurare, abaterile şi neajunsurile constatate,
inclusiv de ordin legislativ, şi rezultatul consultării respective. Raportul se
dă publicităţii sub forma unei Cărţi
Albe.
·
4) O altă atribuţie constă în elaborarea unor materiale şi programe de informare şi
instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra
respectării deontologiei electorale şi asigurarea popularizării acestora.
·
5) Elaborează programe
specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii şi
secretarii unităţilor adminstrativ teritoriale, precum şi pentru persoanele
care pot deveni membri ai birourilor electorale (împreună cu Institutul
Naţional de Administraţie).
·
6) Legiuitorul a prevăzut o atribuţie care urmăreste să contribuie
efectiv la realizarea principiului egalităţii în alegeri şi anume, elaborarea
unor programe şi stabilirea unor
reguli unitare privind exercitarea votului de către persoane neştiutoare de carte sau cu
handicap şi popularizarea acestora.
·
7) Organizează licitaţii în vederea selecţionării programelor de
calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru
centralizarea rezultatelor votării.
·
8) Autoritatea Electorală Permanentă elaborează împreună cu
Ministerul Administraţiei şi Internelor proiecte
de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor şi le
supune Guvernului spre aprobare.
·
9) De asemenea, elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea sistemului electoral
românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitarea dreptului de
innitiativă legislativă.
36. PROCEDURA ALEGERILOR DEPUTATILOR DIN ROMANIA PENTRU
MANDATUL DE PARLAMENTAR EUROPEAN (CU INDICAREA SISTEMULUI DE VOT PRACTICAT SI A
NUMARULUI DE MANDATE ATRIBUITE ROMANIEI PENTRU LEGISLATURA ACTUALA
Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin
vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit principiului
reprezentarii proportionale, pe baza de scrutin cu lista blocata si candidaturi
independente. Pragul electoral pentru partidele si formatiunile politice este
de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national. Propunerile de
candidaturi pt alegerea membrilor din romania in parlamentul european se depun
si se inregistreaza la BEC, cel mai tarziu cu 60 dezile inainte de ziua de
referinta. Listele de candidatura trebuie intocmite astfel incat sa asigure
reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati pe fiecare lista, poate fi cu
maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate romaniei in
parlamentul european. Pt a fi inregistrate la BEC, listele de candidati propuse
de partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale, aliantele politice sau electorale, trebuie insotita de o lista
cuprinzand cel putin 200.000 de alegatori care sustin fiecare candidatura.
Candidatul independent poate participa la alegeri individual, daca este
sustinut de cel putin 100.000 alegatori. Atribuirea mandatelor de parlamentar
european se face de catre BEC:
·
In prima etapa se calculeaza pragul electoral si coeficientul
electoral national si se stabileste lista partidelor politice, a celorlalte
organizatii si aliante electorale sau politice si a candidatilor independenti
carora li se pot repartiza mandate
·
In a doua etapa, se repartizeaza mandatele la nivelul
circumscriptiei nationale pt listele selectate, prin metoda d’Hondt.
·
Candidatul independent caruia i-ar reveni cel putin un mandat
I se repartizeaza un singur mandat, indiferent de cate mandate au rezultat din
calcul.
Numarul mandatelor pentru romania este de 33
37. CARE SUNT INCOMPATIBILITATILE CU FUNCTIA DE DEPUTAT IN
PARLAMENTUL EUROPEAN
Judecatorii curtii constitutionale; avocatii poporului,
magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de
functionari publici, inclusiv cei cu statut special, deputatii sau senatorii in
parlamentul romaniei, precum si membrii guvernului romaniei.
38. ATRIBUTIILE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL PT ALEGEREA
PRESEDINTELUI
Veghează la actualizarea listelor electorale permanente, urmăreşte
respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegerea Preşedintelui României
pe întreg teritoriul ţării şi asigură aplicarea lor uniformă; constată
respectarea prevederilor legii privind depunerea şi înregistrarea
candidaturilor; comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile
înregistrate şi le face cunoscute prin presă; rezolvă întâmpinările la propria
activitate şi contestaţiile trimise de birourile electorale de circumscripţie
(soluţiile date sunt definitive); centralizează rezultatele alegerilor,
constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia
necesară validării mandatului; îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin
potrivit Legii.
39. PRIN CE SE CARACTERIZEAZA PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR
IN STAT
Principiul separatiei a urmarit o functionalitate a puterii
in stat care sa asigure garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. In
fiecare tara, principiul separatiei se concretizeaza intr-un ansamblu de
autoritati, care corespund în principiu funcţiilor statului. Astfel, funcţiei
legislative îi corespunde parlamentul; funcţiei executive îi corespund şeful
statului (monarh sau preşedinte), precum şi guvernul; iar funcţia
judecătorească este concretizată de instanţele judecătoreşti.
40. CARE SUNT ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI ROMANIEI
1. Aprobarea
orientărilor generale în politica internă şi externă cuprinse în programul
Guvernului, precum şi a măsurilor propuse de Preşedintele României în
situaţiile critice de ordin intern sau internaţional;
2. Transpunerea
în formă normativă a programului de guvernare şi organizarea principalelor
relaţii sociale prin legiferare;
3. Investirea, alegerea,
avizarea formării sau revocarea unor autorităţi statale;
4. Controlul parlamentar asupra
executivului şi a altor autorităţi;
5. Rezolvarea petiţiilor
cetăţenilor.
No comments:
Post a Comment