SCRUTINUL MAJORITAR CU DOUA TURURI UNINOMINAL

Este acel sistem de alegere in care in fiecare circumscriptie candideaza cate un reprezentant din partea fiecarui partid si castiga candidatul care a obtinut majoritate absoluta – jumatate plus 1 – din voturile exprimate sau din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale.

In cazul in care nici un candidat nu a obtinut majoritatea absoluta, atunci se procedeaza la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin si va castiga candidatul care obtine majoritatea simpla sau relativa

Organizarea celui de-al doilea tur de scrutin este diferita in functie de legislatia fiecarei tari. Pentru alegerea presedintelui, raman in cursa electorala din cel de-al doilea tur de scrutin, cei doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in primul tur. Pentru alegerea camerelor, se admit mai multi candidati, sub urmatoarele variante:

·     Admiterea candidaturilor libere, oricare ar fi rezultatul primului tur (candidatii pot ramane in cursa, pot sa se retraga sau pot fi admisi si alti candidati)

·         Interzicerea candidaturilor noi

·         Stabilirea unui prag electoral in procente, care permite participarea la al doilea tur.

Acest tip de sistem electoral, presupune existenta unor circumscriptii aproximativ egale din punct de vedere al numarului de locuitori.

Numarul circumscriptiilor corespunde, in general, cu numarul de deputati.

OCROTIREA UNOR CATEGORII DE PERSOANE

Sunt masuri de ocrotire urmatoarele:

·         Ocrotirea minorilor, care se realizeaza prin institutia ocrotirii parintesti, prin tutela si curatela;

·         Ocrotirea alienatilor si debililor mintali prin interdictie judecatoreasca, tutela si curatela;

·         Ocrotirea persoanelor aflate in situatii deosebite (batrani, bolnavi, infirmitati fizice, disparitii etc.)

OCROTIREA PARINTEASCA A MINORULUI

Ocrotirea parinteasca este mijlocul obisnuit de ocrotire a minorului, ce consta in totalitatea mijloacelor juridice de ocrotire cu privire la persoana si bunurile minorului, de catre parintii firesti sau adoptivi.

Aceasta institutie este reglementata de art. 482-512 C.C.

Principalele reguli ale ocrotirii parintesti sunt:

·         Exercitarea drepturilor parintesti se face potrivit art. 453, exclusiv in interesul minorului

·         Egalitatea ambilor parinti in exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti, art. 483 alin. 2

·         Independenta drepturilor patrimoniale dintre parinti si copii. Art. 500 C.C. “parintii nu au nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintesti, in afara de dreptul de mostenire si dreptul de intretinere”.

·         Ocrotirea parinteasca nu trece asupra ascendentilor, fiind o indatorire rezervata parintilor

·         Exercitarea ocrotirii parintesti se realizeaza sub supravegherea si controlul instantei de tutela

·         Ocrotirea parinteasca inceteaza la majoratul copiilor.

PARTIDELE POLITICE

Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in chip permanent prin interese si idei comune, de un caracter general, asociatie care urmareste in plina lumina publica sa ajunga la puterea de a guverna, pentru un ideal etic-social.

AUTORITATEA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRARII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

A inceput sa functioneze independent de avocatul poporului de la data de 1 Ian. 2006 si are drept obiectiv apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI

Este reglementata de Constitutie, art. 58-60, Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului, cu modificarile si completarile ulterioare, si regulamentul de functionare.

Este o institutie publica, independenta si autonoma fata de orice alta autoritate publica.

Scopul acesteia consta in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, in relatiile lor cu autoritatile publice.

Seful institutiei este numit de parlament; adjunctii sunt numiti de catre birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului cu avizul comisiilor juridice ale celor doua camere.

DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE

Din punct de vedere istoric, la inceputul consacrarii drepturilor, au fost revendicate sub forma unor libertati fata de puterea politica (libertatea de exprimare, libertatea constiintei, libertatea intrunirilor).

In perioada actual, unii autori considera ca termenul de libertati desemneaza acele prerogative ale cetateanului care presupun optiunea. In acelasi timp, constatam ca in legislatia interna si international, se utilizeaza notiunea de drepturi si posibilitati lasate la latitudinea cetateanului (dreptul la vot, la greva).

“Drepturi si liberati ale omului si cetateanului” = distinctia pune in evidenta faptul ca se urmareste atat protectia cetateanului cat si a omului in general, fie ca e cetatean strain sau apatrid.

“Drepturile Omului” = drepturile se atribuie omului considerat ca fiinta sociala si ca persoana inzestrata cu trup si constiinta.

“Drepturile fundamentale” = prin aceasta intelegem acele drepturi esentiale pentru viata, liberatatea si personalitatea omului, precum si acele drepturi care reprezinta conditiile sale indispensabile de existenta si afirmare pe plan economic, social, cultural si politic.

“Indatoriri fundamentale” = sunt acele obligatii carora societatea le acorda o valoare mai mare si ca atare le ridica la rangul de datorii constitutionale.

Ele creeaza conditiile realizarii de catre stat a unor drepturi cetatenesti; posibilitatea de a garanta ordinea legala si de a apara tara.

Indatoririle fundamentale nu sunt simple obligatii in raporturile juridice dintre persoane. Ele se inscriu pe aceeasi dimensiune a relatiei dintre putere si persoana.

Indatoririle nu se afla intr-o corespondenta simetrica cu drepturile. Unele drepturi fundamentale pot fi considerate prin ele insele indatoriri.

SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL

PERSOANA FIZICA

Persoana este termenul care desemneaza subiectele de drept care participa la raporturile juridice civile.

Subiectul de drept, este un concept abstract, o entitate juridica si sociala care participa la raporturi juridice, in calitate de titular de drepturi si obligatii civile, atat individual cat si colectiv, ca persoana juridica.

Romanii relationau termenul de persoana, de subiect de drept, cu cel de Caput – cap – care desemna partea abstracta a corpului prin care el gandea.

Acest termen a fost asimilat notiunii de capacitate juridica, care desemneaza aptitudinea subiectului de a avea drepturi si obligatii in raporturile juridice concrete.

PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

CONSIDERAŢII GENERALE:

Principalul mijloc de apărare al drepturilor subiective este acţiunea în justiţie, care constă in facultatea de a introduce actiune la organele judecatoresti competente, pentru apararea drepturilor incalcate sau nesocotite.

La baza actiunii in justitie sta dreptul de a porni actiunea, dreptul la actiune.

Utilizarea actiunii in justitie pentru apararea drepturilor subiective, este subordonata unor conditii, dintre care una este prescriptia extinctiva.

Prescriptia extintiva limiteaza timpul in care o persoana, fizica sau juridica, poate sa-si valorifice un drept subiectiv prin intermediul organelor de judecata. Aceste limite sunt stabilite de lege si poarta numele de termene de prescriptie.

Dupa terminarea termenului de prescriptie, apararea dreptului pe calea actiunii in justitie nu mai este posibila.

De retinut ca dreptul la actiune, in sens material, poate fi exercitat numai in limita termenului de prescriptie, in timp ce in sens procesual, poate fi exercitat oricand, nefiind conditionat de un anumit termen.

Trecerea timpului nu are consecinte juridice asupra posibilitatii unei persoane de a se adresa justitiei, aceasta cale fiind oricand deschisa.